Cum îi facem pe cei dragi să înţeleagă că a fi motociclist nu este un pericol iminent
Niciodată nu e prea uşor când te hotărăşti să fii motociclist. Întâi te gândeşti că este un sport prea scump. Apoi că e periculos, că doar toată lumea spune. Şi totuşi, nu astea sunt greutăţile.
Cel mai greu odata ce te-ai apucat de şcoală sau ai luat deja permisul, este când ajungi în punctul acela sensibil, de a le spune părinţilor, bunicilor şi prietenilor prea protectori. Cu atât mai greu este dacă apare în discuţie clişeul “donator de organe”.
Indiferent că vrei să devii motociclist la 18 sau 30 de ani, dacă nu faci parte dintr-o familie de motociclişti (sau iubitori de orice sport extrem), îţi va fi destul de greu, pentru că societatea în care trăim te învaţă că motociclistul este un om mort, mai devreme sau mai târziu. Sună (foarte) morbid, dar apropiaţii tăi îşi fac griji.
Dacă eşti fată va fi puţin mai complicat de atât. Dintr-o dată, fata finuţă şi fragilă, va conduce un monstru cu mulţi cai putere şi greutate de trei-patru ori mai mare decât ea.
Nu creea din motociclism un mare secret
În orice caz, ideea de bază este să le spui şi să le explici cum de ai ajuns la concluzia că tu eşti făcut să fii motociclist. Le spui că eşti matur şi pericole există la tot pasul, nu doar pe motocicletă.
Explica-le că eşti un om cu capul pe umeri, indiferent că ai 18 sau 40 de ani, iar în aceste condiţii eşti suficient de conştient de ce se petrece cu tine când te urci pe motocicletă. Motocicliştii nu sunt nici un grup de măicuţe pline de smerenie, nici heruvimi, nici un club al femeilor gravide. Dar nici diavoli pe două roţi.
Te rugăm, în niciun caz nu face un capăt de ţară. Există mai multe variante de a aborda problema, iar uneori reacţiile nici măcar nu sunt atât de rele pe cât ni le imaginăm noi că vor fi.
Rămâi calm şi sigur pe tine, explicându-le tuturor că asta vrei tu să faci. Asta simţi. Sfatul nostru este să le spui chiar înainte de a te apuca de şcoală. Astfel poţi avea ocazia chiar să îi chemi să te vadă în poligon, liniştindu-se văzând că nu te dai pe o roată şi nu faci un burn out la fiecare 15 minute.
Spune-le că, faţă de şoferi, noi ne salutăm în trafic şi făcem campanii de binefacere. Noi facem fapte bune şi suntem oameni cu job-uri normale, nu nişte oameni de temut, nici măcar nişte teribilişti porniţi să se sinucidă. În plus, cu toţii vrem să ne întoarcem mereu, întregi, acasă. Ca şi cei care nu ne înţeleg.
Un alt motiv pentru care mulţi oameni preferă motocicleta este mobilitatea şi uşurinţa pe care le dobândeşti când te deplasezi. Nu datorită vitezei neapărat, cât datorită dimensiunilor mici.
Nu e uşor să alegi ca mijloc de transport motocicleta, dar odată ce ai ales-o e greu să mai scapi. Iar cei care nu înţeleg motocicliştii, ar trebui să ştie cel mai bine cât de greu e să treci de la maşină la motocicletă. Asta pentru că ei niciodată nu au avut curajul să aleagă.
Dacă îţi place motocicleta, alege motocicleta! Poţi doar să explici clar, sincer şi serios motivele pentru care ai ales asta, nu este nimic rău. Dar nu lăsa pe nimeni să aleagă pentru tine, doar bazându-se pe frică.
Fiecare dintre noi am avut motivele noastre pentru care am ajuns motociclişti, dar foarte puţini sunt cei cărora le pare rău de alegerea făcută.
